Pour aller plus loin

Actele (1990), Actele legislative ale R. S. S. Moldoveneşti cu privire la declararea limbii moldoveneşti limbă de stat şi revenirea la grafia latină. Chişinău.

Alén Garabato Carmen (2000), “Le galicien piégé par l’Histoire : la question de la norme”, in Alén Garabato C. et Rodríguez Yáñez X. -P. (éds.) (2000), Le galicien et la sociolinguistique galicienne à la conquête de la reconnaissance sociale, Lengas, Revue de sociolinguistique, 47, 67-95.

Alén Garabato Carmen (2001), “De la Nòva cançon des années 1970 au Trobamuffin des années 1990: Occitania canta!”, in H. Boyer - Ph. Gardy (éds.), Dix siècles d’usages et d’images de l’occitan. Des Troubadours à l’Internet, L’Harmattan, Paris, 385-391.

Alén Garabato Carmen (2002), “A reivindicación da identidade cultural e lingüística occitana a través da creación musical (1965-2000)”, in Homenaxe a Fernando R. Tato Plaza, Universidade de Santiago de Compostela, 493-508.

Alén Garabato Carmen (2004), “Le retour du trobar en domaine occitan à la fin du XXe siècle”, Langues et contacts de langues dans l’aire méditerranéenne. Pratiques, représentations, gestions (H. Boyer éd.), Université de Montpellier III - Paul Valéry), Paris, L’Harmattan, 173-182.

Alén Garabato Carmen (2009), Langues minoritaires en quête de dignité. Le galicien en Espagne et l’occitan en France, Paris, L’Harmattan.

Alén Garabato Carmen (2014), “L'identité du galicien en question”,  in L'espace des langues, Josep M. Nadal, Anne-Marie Chabrolle-Cerretini et Olga Fullana (éds.),Paris, L'Harmattan, 289-326.

Aracil Lluis V. (1965), Conflit linguistique et normalisation dans l’Europe nouvelle, Nancy, CUE.

Argente Joan  A., Castellanos J., Jorba M, Molas J., Murgadas J., Nadal J.M. et Sulla E. (1979), “Una nació sense estat, un poble sense llengua ?”, Els Marges 15.

Avram Mioara (1993), Norma codificată a limbii romăne actuale ,  Revista de lingvistică şi ştiinţă literară, 1993:2, 35-41.

Baggioni Daniel (1997), Langues et nations en Europe, Paris, Payot et Rivages.

Baldescul A. (1896), Russko-moldavskij slovari, Odessa.

Bard Frederic et Carlòtti Jan-Maria (1982), Antologia de la nòva cançon occitana, Aix-en-Provence, Edisud.

Bartoli Matteo Giulio (1906), Das Dalmatische. Altromanische sprachreste von Veglia bis Ragusa und ihre stellung in der apennino-balkanischen Romania, Vienne, Alfred Hölder, 2 vol.

Bases de Manresa. Asambleas catalanistes. Manresa 1892–Reus 1893, Barcelona, Generalitat de Catalunya/Editorial Blume.

Benet Josep (1979), Catalunya bajo el régimen franquista, Barcelona, Editorial Blume.

Beramendi Xusto G. (1998), “Identidade, etnicidade e Estado na España contemporánea ”, Grial 138, Vigo.

Bochmann Klaus, Dumbrava, V. (ed.) (2000-2002), Limba română vorbită în Moldova istorică, 2 vol., Leipzig.

Bochmann Klaus (1986), “Problemas da «normalización» da lingua galega”. Grial 91, 18-28.

Boix-Fuster Emili (1993), Triar no és trair. Llengua i identitat en el joves de Barcelona, Barcelona, Edicions 62.

Bondarenco N. (1993), Programă-ghid la limba română pentru populaţia alolingvă, Chişinău, Lumina.

Borşci A. (1957), Cursul de limbă moldovenească literară contemporană, Chisinau.

Boyer Henri (1991), Langues en conflit, Paris, L’Harmattan.

Boyer Henri (2003), De l’autre côté du discours. Recherches sur le fonctionnement des représentations communautaires, Paris, L’Harmattan.

Boyer Henri (2008), Langue et identité. Sur le nationalisme linguistique, Limoges, Lambert Lucas.

Boyer Henri (2017) “À quelles conditions un bilinguisme sociétal institutionnel peut-il être non-diglossique”, dans M. Dokhtourichvili, J. Boissonneault et A. Reguigui (éds.), Les langues et leurs territoires. Entre conflit et cohabitation, Human Sciences Monograph Series 19, Série Monographique en sciences humaines 19, Sudbury, Ontario, Canada, 2017, 21-40.

Boyer Henri et Lagarde Christian (dir.) (2002), L’Espagne et ses langues. Un modèle écolinguistique ?, Paris, L’Harmattan.

Brandão de Carvalho J. (1992), “Identité ou repli sur soi? La graphie du galicien moderne” dans H. Guillorel / J. Sibille (dirs), Langues, dialectes et écriture (Les langues romanes de France). Actes du Colloque de Nanterre des 16, 17 et 18 avril 1992. 1993, Paris, IEO et IPIE.

Brea Mercedes (1993), «Evolución lingüística externa», dans G. Holtus / M. Metzeltin / Ch. Schmitt (eds.), Lexikon der Romanistischen Linguistik, Vol. &, 2 : Galegisch, Portugiesisch. Tübingen, Max Niemeyer, 66-79.

BSE (1954), Bol’šaja Sovetskaja Enciklopedija, vol.28, Moscou.

Cabré Maria-Teresa et Lleal Coloma (1986), “Deux manifestes linguistiques en Catalogne”, dans “Nation » et nationalisme en Espagne du franquisme à la démocratie, INALF, École Normale Supérieure de St Cloud (URL Lexicométrie et textes politiques”), 125-144.

Carballo Francisco, Senén López Felipe,  López Carreira Anselmo, Obelleiro Luis, Alonso Bieito (1996), Historia de Galicia. Vigo, Ed. A Nosa Terra.

Carvalho Calero Ricardo (1983), Da fala e da escrita. Ourense, Galiza Editora.

Carvalho Calero Ricardo (1985), “Para umha história da ortografia galega. A ponência de 1979”, Agalia 2, 223-233.

Carvalho Calero Ricardo (1990), Do galego e da Galiza, Barcelona, Sotelo Blanco edicións.

Ceban, I. D. (1940), Cuvîntelnic orfografic moldovenesc, Tiraspol.

Ceban, I. D. (1945), Principiile de bază ale ortografiei şi ortoepiei moldoveneşti, Chişinău.

Ceban, I. D. (1946), Pajini din trecutul Moldovei, Chişinău.

Ciobanu A. (1976/1978), Sintaksis polusvjazočnych glagolov v moldavskom jazyke, 2 vol. Kisiniov, Ştiinţa.

Ciobanu A. (1993), Punctuaţia limbii române, Chişinău, Lumina.

Ciobanu A. (2002), Limba română şi politica lingvistică în Republica Moldov,  Identitatea limbii şi literaturii române în perspectiva globalizării, Iaşi, 41-52.

Codreanu Gh. (1899), Kratkij russko-moldavskij razgovornyi slovari, Kisiniov.

Colesnic-Codreanca L. (2003), Limba română în Basarabia(1812-1918). Studiu sociolingvistic pe baza materialelor de arhivăChişinău, Museum.

Collectif (1992), Homenatge a Enric Prat de la Riba. Missatges i manifestos 1897-1917, Barcelone, Generalitat de Catalunya.

Corlăteanu N. (1971), Egală Intre egale. Limba moldovenească literară în perioada sovietică, Chişinau, Academia de ştiinţe din RSSM.

Corlăteanu/Ciornîi/Ciobanu (1981), A. Limba moldovenească,  Enciclopedia sovietică moldovenească , vol.VIII, Chişinău, 400-404.

Coromines Joan (1976), “Sobre a unificación ortográfica galego-portuguesa”, Grial 53, 277-282.

Coseriu Eugenio (1987), “El gallego y sus problemas: reflexiones frías sobre un tema candente”, Lingüística Española Actual 9, 127-138.

Coseriu Eugenio (1988), “El gallego en la historia y en la actualidad”,  Actas. II Congresso Internacional da Língua Galego-Portuguesa na Galiza (Ourense, 1987), A Corunha, AGAL, 793-800.

Coseriu Eugenio (1994), Limba Română în faţa Occidentului. De la Henebrardus la Hervás, Cluj-Napoca, Dacia.

Coseriu Eugenio (1995), Unitatea limbii române – planuri şi criterii, ,  Limba română şi varietăţile ei locale. Academia Română, Bucureşti, 11-19.

Coseriu Eugenio (1996), Unitatea limbii române – planuri şi criterii ,  Limba română este Patria mea. Studii. Comunicări. Documente, Chişinău.

Coseriu Eugenio (1999), Die östliche Latinität ,  Kulturdialog und akzeptierte Vielfalt? Rumänien und rumänische Sprachgebiete nach 1918, Herausgegeben von H.Förster und H. Fassel, Stuttgart, 197-214.

Costa James (2010), Revitalisation linguistique : Discours, mythes et idéologies. Une approche critique de mouvements de revitalisation en Provence et en Écosse, Thèse de doctorat, Linguistique. Université de Grenoble.

Crépon M. (2001), “Ce qu’ on demande aux langues (autour du Monolinguisme de l’autre)”, Raisons politiques 2, nouvelle série (La République des Langues), Presses de Sciences Po.

De Mauro Tullio (2014), Storia linguistica dell'Italia repubblicana dal 1946 ai nostri giorni, Roma-Bari, Laterza.

Dicţionar ortografic cu elemente de ortoepie şi de morfologie (1991), Chişinău.

Dîrul A. (1974), Studierea influenţei limbilor est-slave asupra limbii moldoveneşti în perioada sovietică, Filologia sovietică moldovenească, Chişinău, Ştiinţa, 78-108.

Doncev I. (1865), Cursul primitiv de limba română, compus pentru şcolile elementare şi IV clase gimnasiale de Ioanu Doncev, Kisinau.

Dreher Torsten (1988), “La chanson, véhicule de la langue occitane. Une enquête sur la fonction linguistique de la chanson en Occitanie”, Lengas, 24, 71-88.

Erfurt Jürgen (2002), Dimensiunile sociolingvistice ale limbii române vorbite, Limba română vorbită în Moldova istorică, vol. I, 15-36.

Fernández Rei Francisco (1991), “A ‘questione della lingua’ galega”,  Grial 35, 29-40.

Fernández Rei Francisco (1993), “La place de la langue galicienne dans les classifications traditionnelles de la Romania et dans les classifications standadalogiques récentes”, Plurilingüismes 6, 89-120.

Fòrum Babel (1999), El nacionalisme i les llengües de Catalunya, Barcelone, Ediciones Altera.

Garde Paul (2006), “L’éveil national par la langue : parcours type (le slovène) et variantes”, dans Alén Garabato Carmen (éds.), L’éveil les nationalités et les revendications linguistiques en Europe (1830-1930), Paris, L’Harmattan, 9-21.

Heitmann K. (1965), Rumänische Sprache und Literatur in Bessarabien und Transnistrien. Die sogenannte moldauische Sprache und Literatur, Zeitschrift für Romanische Philologie, 102-156.

Heitmann K. (1989), Rumänisch:Moldauisch, Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL). Herausgegeben von G. Holtus, M. Metzeltin, Ch. Schmitt. Band III, Tübingen, 508-521

Hermet Guy (1996), Histoire des nations et du nationalisme en Europe, Paris, Seuil.

Hermida Carme (1992), Os precursores da normalización. Defensa e reivindicación da língua galega no Rexurdimento (1840)-1891). Vigo, Ed. Xerais de Galicia.

Herrero Valeiro Mario -J. (1993), “Guerre des graphies et conflit glottopolitique : lignes de discours dans la sociolinguistique galicienne”, Plurilinguismes 6, 181-209.

Hîncu I. (1840), Descrierea (schiţa) regulilor gramaticei valaho-moldave alcătuită de I.Hinculov. Sankt-Peterburg.

Hobsbawm Eric (1992), Nations et nationalisme depuis 1780, Paris, Gallimard.

Homenatge a Enric Prat de la Riba. Missatges i manifestos 1897-1917,1992, Barcelona, Genaralitat de Catalunya.

Iliašenco T. (1970), Jazykovye kontakty, Moskva, Nauka.

Iliašenco T. (1974), Unele consideraţii privind aspectul sociolingvistic al studierii limbii moldoveneşti, Limba şi literatura moldovenească, 3, 43-51.

Iova I. (1993), I. Doncev şi istoria apariţiei manualelor lui,  Revista de lingvistică şi ştiinţă literară:1, 97-101.

Jean-Baptiste Marcellesi (1983), “La définition des langues en domaine roman : les enseignements à tirer de la situation corse”, dans Actes du congrès des romanistes d’Aix-en-Provence vol. no 5, Sociolinguistique des langues romanes, 309-314.

Kisters Andreas (1997): Un païs que vòl cantar. Okzitanische Musik der Gegenwart als Beispiel für Regionalismus in der populären Musikkultur (Beihefte zu Quo vadis, Romania?, II éd. G. Kremnitz), Wien, Edition Praesens.

Klinkenger J.M. (1994), Des langues romanes, Paris, Duculot.

Lacoste Yves (1998), “La question de l’Espagne », Hérodote, 91.

Lafont Robert (1971), Décoloniser la France, Paris, Gallimard.

Lafont Robert (1974), La revendication occitane, Paris, Flammarion.

Lafont Robert (1980), "Stéréotypes dans l'enquête sociolinguistique", Lengas, 7.

Madan L. (1930), Gramaticî moldoveneascî, Tiraspol.

Máiz Ramon (1998), “A reconstrucción técnica do nacionalismo e as demandas políticas da democracia”, Grial 138 (Vigo, Espagne)

Margeală Şt.(1827), Gramatică Russască-Rumânească închipuită de Ştefan Margeală şi tipărită de departamentul opşceişcei învăţări, Sankt-Peterburg.

Mariño Paz Ramon (1998), Historia da lingua galega. Santiago de Compostela, Sotelo Blanco Edicións.

Marti Claude et Le Bris Michel (1975), Homme d'oc, Paris, Dire/Stock 2.

Mîndîcanu V. (1988/1999), Veşmîntul fiinţei noastre, Situaţia sociolingvistică din R.S.S.M. reflectată în presa periodică (1987-1989), Chişinău 1999, 157-180.

Monteagudo Henrique (1995), “Sobre a polémica normativa do Galego », in Monteagudo H., Estudios de sociolingüística galega, Vigo, Galaxia, 197-229.

Monteagudo Henrique (1995), Estudios de sociolingüística galega, Vigo, Galaxia.

Monteagudo Henrique (1997), «Modelos de lingua. Consideracións teóricas ó fío do debate sobre a estandardización do galego”,  Cadernos de Lingua 16, 5-33.

Monteagudo Henrique (2005), “La estandardización del gallego. Problemas y avances”, Études linguistiques/ Linguistische Studien 1, 112-130.

Montero Santalla Xosé-M. (1979), Directrices para a reintegración lingüística galego-portuguesa. Ferrol, Grafer.

Montero Santalla Xosé-M. (1976), «Unificación ortográfica galego-portuguesa”,  Grial 51, 1-13.

Muljačić Žarco (1983), «Tipi di 'lingue in elaborazione' romanze» dans Incontri Linguistici 7, 69-79.

Muljačić Žarco (1995) “A estandardización do galego á luz dos procesos análogos noutras linguas “minorizadas » europeas”, in H. Monteagufo (éds.), Estudios de sociolingüistica galega, Vigo, Galaxia, 19-51.

Muljačić Žarco (2004), “La dynamique des langues romanes”, dans J.-M. Eloy, Des langues collatérales. Problèmes linguistiques, sociolinguistiques et glottopolitiques de la proximité linguistique. Actes du Colloque international réuni à Amiens, du 21 au 24 novembre 2001, vol. 2, Paris, L’Harmattan, 299-314.

Negură, I., Neculcea, T. (1997), Limba Română. Manual experimental pentru cl. IV, Chişinău, Liceum.

Normele ortografice, ortoepice şi de punctuaþie (1991), Chişinău.

Pecout Roland (1978), La musique folk des peuples de France, Paris, Éd. Stock.

Pecout Roland (1985), “La chanson occitane au milieu du gué”, Europe. Revue littéraire mensuelle, janvier-février, n°669-670, 51-53.

Piotrovskij R. (1973), Lingvističeskie ocenki raschoždenija blizkorodstvennych jazykov (ešče raz o sootnošenii moldavskogo i rumynskogo jazykov),  Voprosy jazykoznanija, 5, 36-42.

Posner Rebecca (1996). Las lenguas romances, Madrid, Cátedra.

Pradilla Cardona Miquel-Angel et Sorolla Vidal Natxo (coord.) (2015), VIII Informe sobre la situación de la llengua catalana (2014), Barcelona, Omnium Cultural et Plataforma per la llengua.

Pradilla Miquel Àngel (2015), La catalanofonia. Una comunitat del segle XXI a la recerca de la normalitat lingüística, Barcelona, Institut d’Estudis Catalans. Secció Filològica, Biblioteca de Dialectologia i Sociolingüística.

Prat de la Riba Enric, [1906] (1985), “Importància de la llengua díns del concepte de la nacionalitat », comunicació d’Enric Prat de la Riba. Primer Congrés Internacional de la Llengua Catalana, Barcelona, 1906. Editorial Vicens-Vives, Barcelona.

Pujades Pius (1988), La batalla de la llengua. Converse amb Francesc Ferrer i Gironès, Barcelona, Xarxa Cultural.

Pujol Jordi (1995), “Qué representa la llengua a Catalunya ? », conferència de Jordi Pujol al Palau de Congressos de Montjuïc (22-3-95), Generalitat de Catalunya, Departament de la Presidència, Entitat Autònoma del Diari Oficial i de Publicacions. Col-lecció Paraules del President de la Generalitat, vol. 26 (gener-desembre 1995), Barcelona.

Reboul Olivier (1980), Langage et idéologie, Paris, PUF.

Roanet Maria (1971), Occitanie 1970 - les poètes de la décolonisation, Honfleur, Pierre Jean Oswald.

Rodrígues Lapa M. (1973), «A recuperação literária do galego» dans Coloquio /Letras 13, Lisboa, 5-14 (reprod. Grial 41, 1973, 278-287).

Roşca Ju. (2003), Comuniştii continuă practicile sovietice, Flux, 1 august, 7.

Rouquette Yves (1972), La nouvelle chanson occitane, Toulouse, Privat.

Santamarina Anton (1989), “Estado e tarefas da lingüística galega”, Actes du XVIII Congrès International de Linguistique et de Philologie Romanes (Trier 1986), Tübingen, Niemeyer, 289-311.

Santamarina Anton (1993), “Norma e estándar” in G. Holtus / M. Metzeltin / Ch. Schmitt (eds.), Lexikon der Romanistischen Linguistik, Vol. &, 2 : Galegisch, Portugiesisch. Max Niemeyer, Tübingen, 66-79.

Schlieben-Lange Brigitte (1996), Idéologie, Révolution et uniformité de la langue, Liège, Pierre Mardaga.

Sergievskij M. (1936), Moldavskie etjudy. Moskva, Izdastelistvo Akademii Nauk SSSR.

Sergievskij M. (1939), Obrazovanie moldavskogo literaturnogo jazyka v Moldavii, Sbornik statei po jazykoznaniju, pod red. M. Sergievskogo, Moskva.

Seriot Patrick (1991), “La langue du peuple”,  F. Gadet (éd.), Ces langues que l’on dit simple, LINX (Univ. de Paris-X), n° 25, 1991, 121-140.

Sintas Sandrine (1995), “Politique et comportement linguistiques des Iles Baléares face à la langue catalane », Lengas 38.

Snegur M. (1996), Limba română este numele corect al limbii noastre, Limba română este patria mea. Studii, comunicăi, documente, Chişinău, Revista “Limba Româna”, Fundaţia Culturală “Grai şi suflet”, 322-329.

Stati V, (2003), Dicţionar moldovenesc-românesc, Chişinău.

Straka Georges (1989), Compte rendu de Rosario Alvarez, H. Monteagudo, X.L. Regueira, Gramática galega…, Revue de linguistique romane, n°211-212, 531-534.

Subirats Marina (2000), Els trets lingüístics, Enquesta de la Regió de Barcelona, Informe general, Barcelona.

Tejerina Montaña Benjamin (1992), Nacionalismo y lengua, Madrid, Centro de Investigaciones Sociológicas. Threatened Languages, Cleveland, Multilingual Matters, Ltd.

Varvaro Alberto (2004 [1983]), “Siciliano antico, siciliano letterario, siciliano moderno”, in Identità linguistiche e letterarie nell'Europa romanza, Roma, Salerno, 151-166.

Varvaro Alberto (2015), “Profilo di storia linguistica della Sicilia”, in Bollettino del Centro di Studi filologici e linguistici siciliani, 26, 211-282.

Vaxman B. (1974), Stanovlenie leksi českich norm sovremennogo moldavskogo jazyka. Opyt socio-lingvisti českogo issledovanija. Avtoreferat dissertacii na soiskanie učjonoj stepeni doktora filologičeskich nauk. Leningrad.

Voltas Eduard (1996), La guerra de la llengua, Barcelona, Empúries.

Vuletić Nikola (2013), “Le dalmate : panorama des idées sur un mythe de la linguistique romane”, Histoire Épistémologie Langage, 35-1, 45-64.

Zerby-Cros Annie (1979), Discographie occitane générale. Béziers, CIDO.

 

Sitographie

ACADEMIA DE LA LLINGUA ASTURIANA

Llengua catalana. Generalitat de Catalunya

Lenguas de Aragon

Aliance culturèla arpitanna (ACA) 

Instituto da lingua galega

arpitan.ch & francoprovencal.ch. Sens tués des arpitans (patouésans) tot u tôrn du Mont-Blanc !

Studos mirandeses 

Associaçon de la Lhéngua i Cultura Mirandesa

Sardegna Cultura

Lia Rumantscha

Institut ladin 

Friûl.net 

Centre Interrégional de développement de l'occitan | LO CIRDÒC

Ch’Lanchron